JURNAL DE PANDEMIE
MÎRZAC IUlLIAN
Dupa zeci de ore de editare(astazi scriitorul trebuie sa fie atat editor cat
si profesor de gramatica),am reusit sa termin cartea Jurnal de Pandemie.Cu
siguranta aceasta carte nu e perfecta dar autorul a facut tot ce i-a stat in
putinta.Ca e mult sau ca e putin nu are importanta.Cartea e in principal o
reactie la evenimentele si nedreptatile petrecute in perioada pandemiei
2020-2023.Scriitorul,e dator sa infrumuseteze lumea,spun unii.Cu parere de rau
,scriitorul e o oglinda iar uneori adevarul trebuie spus,chiar daca e amar si
creaza suparare.
Aici puteti citi un preview al cartii aparute in format pdf.
Daca doriti o copie a acestei carti o puteti obtine exprindu-va dorinta pe
adresa de email:
“Voi începe prin a-mi cere scuze pentru aceste
scrieri atât de negative.
Dar nu
am avut încotro.
Nu am
scris pentru mine ci pentru umanitate.
Nu am
scris de dragul de a acuza pe cineva,ci pentru ca aceste lucruri să nu se mai
repete.
Am scris tocmai pentru că nu am putut să tac
ori să închid ochii, în fața abuzurilor care s-au petrecut timp de trei ani pe
durata așa-zisei pandemii.
Sunt
născut pe timpul comunismului și de aceea sunt alergic probabil la comunism. Nu
poți înțelege libertatea,nici nu o poți prețui,decât atunci când ai gustat
într-o oarecare măsură dictatura. Tocmai de aceea a fost de datoria mea să
scriu, pentru ca aceste crime să nu se mai repete.
Timp de trei ani s-a
văzut clar care e direcția omenirii fără moralitatea autentică, fără
moralitatea reală, fără adevărul simțit în inimă ca adevăr. Timp de trei ani
omenirea a alunecat spre dictatură, iar individul, spiritul, a fost sacrificat
pentru binele majorității.
În numele unei idei, însăși individul a fost
ucis, societatea neînțelegând că individul e singurul care există, iar
distrugerea individului înseamnă de fapt sinuciderea societății. În numele
acestui ideal așa-zis nobil s-au comis crime de neimaginat.Oamenii au fost
îngropați dezbracati, puși în saci de plastic precum animalele.Li s-a refuzat
și cel mai elementar drept.Dreptul la fărâma de demnitate ,măcar după moarte.Nu
au fost permise slujbele religioase ,lucru care nu s-a întâmplat niciodată în
istoria acestei țări.Rudele nu au avut voie sa își vadă măcar pentru ultima oară morții.Dar in numele
siguranței,al binelui superior ,tot răul a devenit bine.
Oamenilor li s-au
suspendat drepturile fundamentale.Au fost abuzați, au fost torturați,atât fizic
cât și psihic, în numele unui bine superior. Totul a fost permis în numele
siguranței. Crima odioasă nu mai era crimă, în numele siguranței, orice act înfăptuit în numele
siguranței, era un lucru nobil,de lăudat.
A devenit un lucru nobil
să îți denunți vecinii la poliție, a devenit un lucru nobil pentru medici să
lege pacienții de pat și să-i încuie în saloane iar mulți dintre acești
pacienți au murit din cauza tratamentelor experimentale la care au fost supuși
împotriva voinței lor și abia mai târziu s-a văzut că medicamentele prescrise
cu forța, aveau efecte secundare grave.
Există dovezi, dar
deocamdată nimeni nu dorește să privească în această direcție, că mulți
pacienți, au fost torturați psihic,au fost înfometați și nu au avut acces la
tratamentul bolilor cronice de care sufereau deja și nu se poate ști cu
exactitate câți dintre aceștia au murit din cauza bolii,câți din cauza
tratamentului experimental și al protocoalelor,și câți din cauză că au fost
privați de tratamentul de fond.
În martie 2020,a fost
declarată așa zisa stare de urgență iar România a devenit peste noapte o
dictatura medicală și militară.Oamenii nu mai mai aveau voie sa părăsească
locuința decât în baza unei declarații scrise,pentru motive
"întemeiate" și pentru lucruri "esențiale".
Oamenii au început să își denunțe vecinii și
prietenii la poliție și erau mai apoi încurajați să sune la Urgență daca văd pe
cineva că strănută sau tușește.
"Veniți pe strada x ,niste bătrâni se
joacă cu nepoții!"
"Veniți pe strada Y,niste oameni se
îmbrățișează"
Sunt doar câteva
denunturi publice adresate armatei de către cetățenii orașului în care m-am născut și am trăit.
Medicii au uitat lucrurile
esențiale din medicină,au uitat faptul că până recent spuneau că măstile de
cârpă nu pot filtra virușii și acum le promovau ca măsură eficientă împotriva
răspândirii virusului.Au uitat de raportul beneficiu risc atunci când promovau
un vaccin experimental,despre care declarau pompos pe toate canalele de
televiziune că nu are niciun efect secundar ori advers,deși e un lucru
elementar in farmacologie că orice medicament are efecte adverse și
secundare.Mai târziu s-a văzut că acesta nu era lipsit de efecte secundare și
adverse și nici până în prezent știința nu poate explica "sindromul morții
subite", cum e numit în lumea științifică moartea inexplicabilă a unui om
tânăr,perfect sănătos.Pentru știința e perfect logic ca persoane tinere și fără
probleme de sănătate să moară toate în același timp de un "sindrom al
morții subite".
Oamenii au fost șantajați
timp de trei ani sa accepte acest vaccin experimental iar cei care nu doreau să
îl accepte au fost concediați,au fost excluși din societate.
Timp de trei ani cei care
luptau pentru drepturile omului,cei care arătau cu degetul abuzurile și crimele
comise în numele idealurilor așa-zis nobile au fost discriminați,discreditați,umiliți ,defăimați
și excluși din societate.
Declarațiile pe propria
răspundere au fost înlocuite cu certificatele verzi care nu certificau nimic ci
de fapt îngrădeau libertatea și drepturile celor care nu le aveau. Exact așa
funcționează dictatura. Dictatura nu oferă drepturi suplimentare individului ci
suspendă drepturile fundamentale ale majorității, și oferă beneficii celor care
susțin sistemul.
Cei care nu au dorit să
contribuie la dictatură au fost excluși din societate, nu au putut munci, nu au
putut cumpăra, nu au putut călători, nu au fost tratați și nici investigați
medical.
Nici după trei ani unii
nu au înțeles gravitatea crimelor comise, pentru că fie au fost de partea
sistemului și au fost plătiți ori au câștigat bani de pe urma "afacerilor
pandemiei" ,fie au fost tineri și sănătoși,fie au ales de la bun început
să se injecteze cu un ser experimental din încredere ori ignoranța și nu au
fost discriminați,umiliți, ori etichetați conspirationisti,analfabeți.
Eu personal am fost
discriminat,amenințat,discreditat public de multe ori pentru că am îndrăznit să
numesc crima,crimă și abuzul abuz.
Rândurile acestea nu le
scriu pentru a arăta cu degetul spre cineva anume ci pentru că am simțit că e
datoria mea să scriu ,să iau atitudine chiar daca timp de trei ani m-am luptat
cu morile de vânt și cuvintele mele au ajuns la urechi surde.
Vorbim despre crimele
comise pe timpul nazismului dar nu vorbim despre crimele comise pe timpul așa
zisei pandemii,crime cel puțin la fel de grave și poate mai numeroase.
Nu se va ști niciodată
numărul persoanele care și-au pierdut viața în mod direct din cauza măsurilor,a
tratamentelor experimentale,din cauză că nu au avut acces la tratament medical
,ori că nu au avut acces la intervenții chirurgicale.Si nici a celor care au
murit efectiv de foame ori celor care s-au sinucis din cauză că și-au pierdut
locurile de muncă ori din cauza torturii psihice ,nemaiputand suporta abuzurile
și discriminarea la care au supuși de "autorități" și de populația
care a susținut aceasta dictatura globală.
Fiind unul din cei mulți
arestați la domiciliu,într-o cameră de 11 metri pătrați ,fără a avea măcar
beneficiile arestatului la domiciliu,am scris timp de trei împotriva sistemului
și al gândirii anti-individ ,nu din dorința de a fi împotriva ci din dorința de
a susține binele și adevărul.
Nu am făcut poate mare
lucru.Scrierile mele sunt o picătură de apă,într-un deșert infinit ori poate
sunt doar o șoaptă într-o lume plină de zgomot.
Dar spun și eu ca unii de
dinaintea mea ,"Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată
de humă însufleţită",trăitor pe acest pământ și în acest timp și filozof
de nevoie ,adică am gândit doar pentru că nu am putut trece precum gasca pe apa
prin viață,oricât de mult am urât filozofia.
Și dacă contextul,timpul
și motivația din care aceste scrieri
s-au născut,nu sunt de ajuns,pentru a înțelege ,atunci îmi cer scuze ție
cititorule încă o dată și îți spun că
poți arunca aceste rânduri în foc,pentru că autorul nu are alt scop decât decât
acela de a scrie.El consideră că și-a
făcut deja datoria.
AUTORUL
